Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.
Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.
Gîrceni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Colinele Tutovei.
Suprafața: 5.793 ha
Intravilan: 422 ha
Extravilan: 5.371 ha
Populație: 2.463
Gospodării: 1.198
Nr. locuințe: 1.140
Nr. grădinițe: 5
Nr. școli: 7
Numele localităților aflate în administrație:
Gîrceni, Dumbrăveni, Trohan, Racova, Racoviţa, Slobozia
Activități specifice zonei:
Creșterea animalelor
Apicultură
Agricultură
Activități economice principale:
Apicultură
Zootehnie
Comerţ
Prestări servicii
Piscicultură
Obiective turistice:
Mănăstirea Mălinești
Cele două baraje de la Trohan și Gîrceni
Cele 5 biserici, monumente istorice din satele Gîrceni, Dumbrăveni, Trohan și Racova
Evenimente locale:
Ziua comunei Gîrceni - 8 septembrie a fiecărui an
Hramurile celor 5 biserici din comună
Datini și obiceiuri de iarnă
Facilități oferite investitorilor:
Forţă de muncă ieftină
Drumuri pietruite și asfaltate
Vânzare terenuri agricole și forestiere (1.700 ha)
Telefonie mobilă
Relief
Relieful aparține în cea mai mare parte Podișului Central Moldovenesc, subunitatea Dealurile Racova-Stemnic. Numai o fâșie îngustă, situată la sud de valea pârâului Racova aparține Colinelor Tutovei, subunitattea Colinele Înalte. Albiile majore ale pâraielor Racova și Gârcineanca sunt înguste de 200-400 m lătime, și au panta lină. Înălțimea maximă a reliefului este de 466 m în dealul Ciuculia, la nord-vest de satul Gîrceni, iar cea minimă este de 210 m pe seșul pârâului Racova, la sud-est de satul Trohan.
Clima
Clima are un aspect al continentalismului pronunţat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme. Temperatura medie anuală a atmosferei este în jur de 9 grade Celsius la o altitudine cu peste 300m. Toamna și primăvara au o frecvență și o intensitate mai redusă a brumei, iar precipitațiile atmosferice cad în cantități mai mari - 600mm anual. Sub altitudinea de 300m clima are un caracter temperat continental cu temperaturi medii și extreme mai mari, inversiuni termice foarte accentuate, îndeosebi pe văi unde se produc cele mai numeroase brume păgubitoare, îngheturi timpurii. Precipitaţiile anuale au o medie de 600 mm, iar luna cea mai ploiasă este luna Iunie urmată de Mai și Iulie. Luna cea mai secetoasa este Februarie urmată de Ianuarie și Martie. În general ploile din anotimpurile secetoase au un regim torențial. Vânturile au frecvență și viteză mare aproape tot timpul anului.
Reţeaua hidrografică
Hidrografia este reprezentată prin pâraiele Racova, la 10 km lungime din cursul său superior și Gârcineanca la 8 km lungime din cursul superior și mijlociu care se întâlnesc pe teritoriul comunei Pungești. Comuna Gîrceni este traversată și de câteva pâraie mici cu curgere temporară. Pe valea pârâului Gârcineanca spre marginea de sud-este a comunei este un iaz cu o suprafață de 15 ha.
Solurile
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Gîrceni se desfășoară pe depozite argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului superior - Meoțian. În albiile majore ale pâraielor sunt aluviuni argilo-nisipoase de vârstă Cuaternară. Învelișul de sol este alcătuit aproape în întregime din soluti brune și brune podzolite de pădure. Pe șesurile pâraielor sunt soluri aluviale și petice de lăcoviște.
Vegetaţia
Vegetația este formată din păduri de foioase, cum ar fi fag și mult gorun în amestec cu stejar, carpen, frasin, tei și alte specii, precum și din silvostepă, naturală și mai ales antropică. Pe șesurile pâraielor crește vegetație higro și hidrofilă.